CONTEXT, PROVOCĂRI ŞI ABORDARE METODICĂ

Oraşele din România sunt permanent supuse unor procese economice şi sociale în continuă schimbare din care rezultă noi şi serioase provocări pentru domeniul urbanistic.

Diferite zone urbane sunt caracterizate prin mari discrepanţe în ceea ce priveşte condiţiile economice, structurile sociale, caracteristicile urbanistice, resursele culturale şi premisele pentru protecţia eficientă a mediului. Existenţa unor cartiere defavorizate are efecte negative asupra atractivităţii şi potenţialului competitiv al unui oraş în ansamblul lui şi poate duce la destabilizarea acestuia.

Din aceste motive este important să se identifice atât zonele urbane competitive, cât şi cele defavorizate, să se analizeze punctele tari şi cele slabe pentru a se putea defini mai apoi obiective durabile de dezvoltare şi a se putea stabili strategii optime de implementare. În acest sens trebuie luată în considerare importanţa relaţionării şi corelării dintre fiecare sector în parte şi implicarea din timp a actorilor locali în procesul de analizare a problemelor şi al găsirii de soluţii adecvate. Recomandabilă este punerea în aplicare a unei abordări integrate conform Cartei de la Leipzig (mai 2007).